E621 – Glutamat Monosodic

Glutamat monosodic – E621

Problemele de sanatate asociate cu alimentele procesate (cu aditivi alimentari) continua sa creasca.

Abundenta acestor alimente din ultimul timp a adus alimentatia noastra de zi cu zi in pragul unui dezastru, ne hrahim prost si nesanatos.

Informatiile privind aditivii alimentari (in special cei periculosi) ar trebui sa fie cunoscute de fiecare dintre noi.

In acest articol vom vorbi despre cel mai periculos aditiv alimentar – Glutamat Monosodic. Glutamatul este un potentiator de aroma/gust, a fost folosit in mancarea chinezeasca, unde a dat nastere unui noi arome “umami” (insemnand gustos), dar astazi se gaseste in aproape fiecare aliment de pe rafturile magazinelor, in special mezeluri (carnati, crenvursti, sunca, salam, etc), snackuri, mancaruri instant (supe, ciorbe instant, piure instant, etc), dulciuri, condimente & sosuri (ketchup, dressing-uri, etc), bauturi racoritoare, etc. Pana acum se cunosteau doar 4 gusturi de baza: dulce, sarat, acru si amar, “umami” este consecinta unor receptori ai limbii care produc un gust cu totul special.

Intelegerea si studiul acestui aditiv poate fi foarte confuza. Glutamatul este un aminoacid natural, pe care corpul il foloseste si are nevoie de el. Pana acum nimic periculos. Transformarea sintetica si procesarea glutamatului produc o “forma” care nu se gaseste in natura. Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxina, deoarece exista presupozitia ca are capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte. Multi oameni descriu dureri de cap, inrosirea fetei, lipsa concentrarii si alte simptome, precum si boli ca fibromialgia, din cauza aportului de glutamat.

Cercetarile recente privind acest aditiv au scos la iveala si alte siptome, ca: senzatii de arsura la nivelul gurii, capului si gatului, slabiciune in brate sau picioare, dureri de cap si stomac deranjat, toate acestea la aproximativ 15 minute dupa consumul glutamatului monosodic. Mai multe cercetari au aratat aceleasi siptome in foarte multe cazuri, cum ar fi: inrosirea fetei, durerile de cap si urticaria sau reactii de tip alergic. Un studiu pe soareci a concluzionat ca injectiile (adica aportul de glutamat) cu glutamat produc obezitate, inactivitate si multe alte fluctuatii hormonale. Russell Blaylock, neurochirurg, a scris chiar o carte pe aceasta tema, “Excitotoxinele: Gustul care ucide”.

Unul dintre cei mai importanti factori in cercetarea glutamatului este faptul ca unele dintre efectele sale negative pot sa apara foarte repede in timp ce altele, care sunt, probabil, mult mai daunatoare, cumuleaza in timp si sunt cu expunerea ulterioara. De exemplu, un studiu realizat pe animale, a aratat ca expunerea (consumul) de glutamat monosodic pe o perioada de 3-6 luni a dus la daune considerabile asupra retinei ochilor. Aceste modificari nu s-au observat imediat in studiu, ceea ce a demonstrat ca studiile pe glutamat, folosind 1-2 doze, “pierd” din vedere multe dintre efectele negative potentiale, pe termen lung, asociate cu un aport constant de glutamat.

Glutamatul monosodic “vine” pe masa noastra prin intermediul mai multor alimente procesate si snackuri. Consumatorii trebuie sa isi faca un obicei din a studia etichetele alimentelor inainte de a le pune in cos.

Producatorii sunt obligati sa declare, pe eticheta, daca alimentul x sau y contine glutamat. Din pacate, in unele cazuri, este foarte dificil de recunoscut acest “e periculos”, deoarece multi producatori ii dau denumiri dintre cele mai variate.

Daca intalnesti urmatoarele “nume” (glutamat, glutamat monosodic, E621, glutamat disodic, potentiator de gust si aroma – E621, monoglutamat), fii sigura ca ai de-a face cu glutamatul.

Bineinteles ca o cantitate mica continuta intr-o felie de sunca nu are ce sa-ti faca, dar gandeste-te ce se va intampla pe termen lung, mancand constant produse alimentare care contin glutamat te expui la un risc foarte mare.