De la anorexie la alimentatie sanatoasa (I)

Imi propun in acest articol sa scriu despre aspecte ale tranzitiei de la anorexie la o alimentatie semi-normala, fara trecere prin bulimie si numai cu usoare relapsuri.

Sunt multe fete care sufera de anorexie si care au probleme la reincadrarea intr-o alimentatie normala fara sa pice in binge-eating sau bulimie.

Am sa incerc sa scriu in fiecare articol despre un aspect al acestei tranzitii. Incep cu pofta de mancare.

Pofta de mancare

Anorexia este o boala psihologica. Prin urmare, foamea – instinctul de a manca – este de cele mai multe ori innabusit sau inselat. Multi oameni care sufera de anorexie iti vor spune: “mie nu mi-e foame”. Ba chiar mai mult, pusi in fata unei farfurii pline cu mancare din cea mai imbietoare, ei vor sta fara sa clipeasca, fara sa se miste, fara sa se grabeasca.

Ba chiar mai mult, daca e ora mesei isi aleg cu grija ingredientele care formeaza masa lor pincipala – in general cateva frunze de salata, poate vreo doua rosioare, eventual un pic de carne de pui – dar o fac fara sa le fie foame (dupa mintea lor). Intr-adevar, atat de putin le intereseaza mancarea incat taie fiecare imbucatura in bucatele foarte mici pe care le mananca foarte incet. De cele mai multe ori nici nu se simte gustul, ci se numara caloriile in fiecare imbucatura. E o batalie: in momentul in care in mintea anorexicei/anorexicului s-a ajuns la prea multe calorii, ei se opresc si nu mai reusesc sa mai manance nimic, spunand ca sunt plini.

Exemplu din viata personala: La inceputul dietei mele de infometare mancam asa: 1 ceai cu putina paine dimineata. La pranz un castron de supa sau ciorba si un castron de ghiveci. Ca gustare, un mar, iar seara la cina o chifla sau o gogoasa. Nu era o dieta buna si imi era mereu foame, asa ca beam mult ceai ca sa ma umplu.

Cand am descoperit kcal-ile si mi-am dat seama ca painea si gogoasa aveau foarte multe kcal, le-am redus: beam cat ceai vroiam, dar de mancat aveam o singura masa pe zi: 100 g salata verde (e mult volum, credeti-ma), 100 g piept de pui la teflon fara ulei, sare, o umbra de ulei, zeama multa de lamaie; sau: 500 g ciuperci innabusite fara ulei cu 75 g peste slab gen tilapia la aburi. Atat. O data la doua zile imi permiteam 1 mar. Si in mod extraordinar, NU imi era foame. Eram obosita, prost dispusa, mi-era frig, ma dureau oasele… dar nu imi era deloc foame.

Aviz anorexicelor: se poate muri de foame fara sa-ti fie deloc foame! Pofta de mancare merge cam asa:

• Pasul 1: organismul cere mancare
• Pasul 2: creierul realizeaza ce vrea organismul, dar la nivel de instinct
• Pasul 3: creierul traduce instinctul intr-un gand constient: mi-e foame

La anorexie, creierul ascunde traducerea imediat ce ajunge la el: deci in general noua ne e prea frica, prea somn, prea… orice alta scuza … ca sa ne fie foame.

De aceea e foarte inselator cand incercam sa marim portiile pentru ca nu ne e niciodata foame. Mancam pentru ca stim ca trebuie sa mancam. Asta poate fi din cauza ca ne zic altii ca trebuie sa mancam sau pentru ca am constientizat si noi ca nu e bine ce facem.

Cum ne descurcam cu marirea portiei fara sa cadem in extreme? Cum recapatam o pofta de mancare normala?

Uite cateva trucuri:

* Un anorexic adevarat stie foarte bine cam cate kcal are fiecare aliment cu care intra in contact. Deci primul pas de marire al portiilor e in functie de kcal. Trebuie sa ne fortam sa mancam o masa cat era masa noastra principala in jur de ora 14:00 si sa mancam inca o masa seara, in jur de ora 19:00. Aceasta a doua masa trebuie sa fie de cel putin 200 kcal. Dupa ce ne asiguram ca nu ne ingrasam intr-un ritm alarmant si ca situatia e sub control, putem pune si un mic dejun, la inceput de 100 kcal, apoi de 200 kcal.

Cand ajungem la trei mese de cam 200 kcal, incepem sa adaugam o gustare de alune in valoare de 150 kcal intre micul dejun si pranz. Apoi la fel si seara.

Despre cum facem tranzitia si ce alimente sa alegem, in urmatoarele articole. Acum ne concentram asupra poftei de mancare.

* Incepem sa recunoastem oboseala si reflexele foarte incete drept semne ale foamei. Daca vrem sa dormim in miezul zilei, e de foame. Trebuie sa mancam. Ne pierdem repede rabdarea si atentia, e de foame. Trebuie sa mancam. Nu trebuie sa fie foarte multa mancare la inceput, dar destul.

* Pofta de mancare la anorexici e de obicei moderata de creier. E foarte important sa ne antrenam creierul sa fie ok cu portii mai mari. Pentru asta trebuie sa ne punem un numar de kcal in minte SI APOI SA-L MENTINEM. Trebuie sa ne pedepsim pe noi insine: daca nu facem numarul de kcal intr-o zi, nu avem voie sa facem deloc sport. Daca nu facem numarul de kcal trebuie sa lasam o zi ca altcineva sa ne hraneasca (asta e o frica cumplita pentru un anorexic). Trebuie sa folosim fricile si spaimele noastre ca si arme.

* In momentul in care simtim un junghi in stomac – de foame adica – trebuie sa ne bucuram. Nu mancam imediat: e important sa asteptam 10 minute, un sfert de ora. Apoi bem un ceai si mancam incet ceva. Ne bucuram de mancare, o mancam cu bucurie si fara vina. Si punem in meniu, comparand acest meniu cu ce mananca alte fete din jurul nostru, care tin cura de slabire cu de trei ori mai multe kcal pe zi decat noi.

* Multi anorexici se auto-pedepsesc pentru ca mananca, facand foarte mult sport. Aceasta practica e nesanatoasa pentru corpul lor. Asa ca trebuie schimbat programul: daca faci o ora de sport, trebuie sa mananci 1 sandwich cu 2 felii mari de paine, unt, sunca si branza de vaci. Asa reducem putin din sport, ca sa nu ne stricam oasele, tendoanele si alte organe.

Pofta de mancare e unul dintre cei mai importanti factori care contribuie la o alimentatie sanatoasa. A sti cand ti-e foame si cand nu, a sti cand esti plin si cand nu, e cheia spre a putea sa te mentii la o silueta foarte frumoasa. Insa daca esti obisnuit sa nu mananci si daca ti-e creierul adormit de slabiciune, nu mai poti simti pofta de mancare.

Nu va lasati inselate: putem muri de foame fara sa ne fie foame! E timpul sa rationalizam pofta de mancare, sa ne-o sugeram la inceput, controland in acelasi timp cantitatile.

Discutii in comunitate pe aceasta tema: De la anorexie la alimentatie sanatoasa