Cereale – macerare, fermentare, incoltire (II)
| 2 Ianuarie, 2012 Afectiuni digestive, Dieta, Info alimente, Obezitate, Promo, Sanatatea in familie |
|
Articolul precedent prezenta generalitati si explicatii stiintifice despre un mod optim si sanatos de preparare a cerealelor. Astfel, am aflat despre metodele prin care acidul fitic, dar si glutenul, continut in majoritatea cerealelor, poate fi partial neutralizat.
Urmeaza descrierea detaliata a fiecarei metode in parte: macerare, fermentare, incoltire.
Macerarea cerealelor
Macerarea cerealelor integrale se face intr-un mediu acid si lichid. Ideea de baza este ca cerealele sa absoarba lichidul in care sunt macerate.
Un mediu acid poate fi (~1-2 linguri per un pahar de apa):
- kefirul
- apa de chefir
- laptele batut
- iaurtul de cultura
- zerul
- sucul de lamaie
- otetul de mere
Produsele lactate trebuie sa fie de cultura!
Pentru macerare, se foloseste apa calda pura. Un mediu cald este obligatoriu pentru ca macerarea sa fie mai efectiva.
Orezul brun, hrisca si meiul nu au continut ridicat de fitati si astfel o macerare pentru 7 ore este suficienta (daca se lasa putin peste 7 ore nu este o problema); aceeasi recomandare se aplica si pentru pastele din orez.
Toate celelalte cereale (graul integral, spelta, kamutul, ovazul, etc) trebuie sa fie macerate intre 12-24 ore, cum ovazul are cel mai ridicat nivel de fitati acesta trebuie macerat pentru 24 ore.
Cerealele se lasa la macerat la temperatura camerei, iar recipientul se acopera ca sa nu se usuce cerealele (recomandare valabila mai ales in cazul aluatului). Dupa macerare, se adauga restul de ingrediente din reteta, care urmeaza sa fie preparata si, in final, mancarea poate fi savurata. Timpul de preparare propriu-zisa este cu mult mai mic.
Macerarea fainii
Ideea de baza se pastreaza si in cazul fainii. Faina se amesteca cu lichidul (plus adaosul/mediul acid) din reteta de paine si se lasa (acoperita) peste noapte la macerat.
Macerarea peste noapte este suficienta ca timp pentru ca faina sa absoarba tot lichidul si sa se descompuna amidonurile rezistente. Astfel aluatul rezultat are o textura mult mai fina, este scazut in fitati, enzime inhibitoare si gluten.
Bibliografie:
- “Nourishing Traditions”, by Sally Fallon, Revised Second Edition, New Trends Publishing, 2001, p 452-454
- Weston A. Price Foundation
Mai cititi si...
- Cereale – macerare, fermentare, incoltire (I)
Intr-un articol mai vechi, am vorbit despre beneficiile prezentei ovazului in alimentatia noastra. Apoi, acum ceva timp, in cadrul unei discutii despre pregatirea ovazului, am fost intrebata de ce nu este bine sa il fierbem - Cereale – macerare, fermentare, incoltire (III)
In articolele anterioare (art. 1 si art. 2) am inceput discutia despre metodele optime de preparare a cerealelor. Cereale incoltite Consumul de cereale rafinate/procesate influenteaza in mod negativ sanatatea noastra, contribuie in mod direct la aparitia unor - Paine de casa, din faina macerata
In articolele anterioare (art. 1 si art. 2) am vorbit despre importanta pre-prepararii unor cereale, printre care este si faina de grau integrala. Macerarea are ca rol neutralizarea acidului fitic, continut in majoritatea cerealelor, neutralizarea - Ceai de urzica
Urzica – un medicament natural Se pare ca urzica (Urtica dioica) a fost folosita din vremuri preistorice. In Danemarca, un tesut al acestei plante a fost gasit intr-un mormant datand din epoca bronzului. Este cunoscut faptul ca trupele - Pachetele cu spanac si branza
Ingrediente: Pentru aluat: 300 gr faina integrala 100 ml lapte 13 gr drojdie 1 lingura jumate ulei de masline – 30 ml 1 ou 1 lingurita otet de mere 1 praf de sare Pentru umplutura: 1/2 ceapa – 35 gr spanac congelat – 140 gr telemea light
©2008-2012 
