Carbohidrati

Este adevarat. O dieta bogata in carbohidrati poate creste pofta de mancare, dar si “circumferintele” tale.

Deci, ce trebuie sa faci?

Adevarul este ca, poti manca carbohidrati, doar trebuie sa stii pe care sa-i alegi.

Ce sunt carbohidratii?

Carbohidratii sunt combustibilul ideal al organismului, pentru majoritatea functiilor lui. Acestia furnizeaza si aprovizioneaza organismul cu energia necesara pentru muschi, creier si sistemul nervos central. De fapt, sursa de energie pentru creierul uman depinde exclusiv de glucide.

Carbohidratii se gasesc in fructe, legume, fasole, produse lactate, cereale, snackuri si indulcitori, cum ar fi zaharul, miere, melasa, siropul de porumb, etc.

Organismul converteste carbohidratii digerabili (nu fibrele) in glucoza, pe care celulele noastre o utilizeaza drept combustibil. Unii carbohidrati (simpli) se descompun rapid in glucoza in timp ce altii (complecsi) sunt defalcati incet si intra in fluxul sanguin treptat.

In timpul digestiei, toate glucidele sunt descompuse in glucoza inainte de a putea patrunde in fluxul sanguin, unde insulina ajuta ca glucoza sa se “absoarba” in celulele corpului.

O anumita glucoza este depozitata ca glicogen in ficat si muschi pentru o utilizare ulterioara, cum ar fi “alimentarea” in timpul unui antrenament. Daca exista glucoza suplimentara, organismul o va stoca sub forma de grasime.

Carbohidratii nu sunt creati egal.

Exista trei tipuri de carbohidrati:

Glucide simple (carbohidrati simpli) sunt compuse din 1 sau 2 molecule de zahar care sunt descompuse si digerate rapid.

Cercetarile recente au aratat ca anumite alimente cu carbohidrati simpli pot provoca cresteri mari ale nivelului de zahar in sange (glicemia), care, la randul lor, cresc, de asemenea, eliberarea de insulina. Acest lucru poate creste pofta de mancare si riscul de depozitare de grasime in exces.

Carbohidratii complecsi (de asemenea, se refera si la amidon) sunt alcatuiti din mai multe molecule de zahar si se regasesc atat in forma naturala (orez brun) cat si rafinata (paine alba). Ei sunt structurati mai complex si dureaza mai mult sa fie descompusi si digerati.

Alimente cu carbohidrati complecsi intra treptat in fluxul sanguin si declanseaza o crestere moderata a nivelului de insulina, ceea ce stabilizeaza pofta de mancare si rezulta mai putine glucide care sa fie stocate sub forma de grasime.

Hidratii de carbon neprelucrati sau “boabe intregi” gasite in produse precum: orez brun, paste din grau integral si tarate de cereale, sunt digerate lent. Acestea contin vitamine, minerale si fibre care intaresc sanatatea. Fibrele si legumele bogate in nutrienti, fructele si fasolea, au, de asemenea, multe functii importante in organism si sunt vitale pentru sanatate.

Carbohidratii greu digerabili sunt, de asemenea, numiti fibre. Organismul este incapabil se descompuna fibrele in molecule suficient de mici pentru absorbtie. Acestea nu sunt, prin urmare, o sursa de energie pentru organism, dar ajuta sanatatea in multe alte aspecte.

Carbohidratii simpli, carbohidratii complecsi si fibrele se gasesc in multe alimente. Unele dintre acestea furnizeaza substante nutritive importante pentru sanatate, in timp ce altele aduc doar calorii si grasime (cm in plus).

• Zaharul, siropurile, bomboanele, mierea, gemurile, jeleurile, melasa si bauturile racoritoare carbogazoase sau necarbogazoase contin glucide simple si prea putine substante nutritive.
• Fructele contin glucide simple, dar, in primul rand, au vitamine valoroase, minerale, fibre si apa.
• Legume contin cantitati variabile de glucide simple si complexe, vitamine, minerale, fibre si apa.
• Leguminoasele, cum ar fi fasolea, mazarea, lintea si soia contin carbohidrati, fibre, vitamine, minerale si proteine.
• Produsele lactate contin carbohidrati simpli, impreuna cu proteine, calciu si alti nutrienti.
• Cerealele contin carbohidrati, fibre, vitamine, minerale si proteine. Valorile variaza in functie de tipul de cereale si de metoda de prelucrare. Se recomanda alegerea cerealelor integrale.