Binge eating: repere, abordari, solutii

Am promis ca voi impartasi cu voi experienta mea legata de mancatul in exces cantitativ si o sa o combin cu cunostinte psihologice.

Mai intai de toate este important sa stabilim daca avem sau nu binge eating sau e doar o tendinta pasagera.

E sau nu e binge eating?

Manualul de psihologie si diagnostic international conchide ca o persoana sufera de binge eating “oficial” doar daca indeplineste cateva conditii:

• are mai mult de 2 episoade de mancat in exces/saptamana
• fenomenul tine mai mult de 6 luni

Am observat ca sunt multe fete care isi pun eticheta “sufar de binge”, dar nu uitati – ceea ce crezi se intampla. A manca in exces are in mare parte aceleasi cauze ca binge.

Ca sa poti sa scapi de aceste tendinte este important sa te deschizi fata de tine, sa iti recunosti, sa nu te simti neputincioasa, sa accepti ca psihicul tau vrea sa transmita ceva prin acest act.

Cauze generale posibile (adolescenta)

De obicei, adolescentii intampina acest gen de probleme pentru ca in sine adolescenta este un travaliu al devenirii, este o perioada dificila.

• lipsa apartenentei la un grup
• incapacitatea temporara, specifica adolescentei, de a arata si cere afectivitate de la ceilalti
• sentimentul de singuratate
• inhibarea personala: cenzura prea mare autoimpusa “nu am voie/nu e moral/nu este corect sa…” in orice domeniu, chiar si personal, nu doar dieta
• dificultatea acceptarii noului corp si influentelor hormonale
• tendinta de exagerare pentru a iesi cat mai repede din aceasta “devenire” grea

Alte cauze (extrapolate la orice varsta)

Studiile arata ca femeile cele ma predispuse acestui fenomen au varste intre 13-18 ani si 25-30 ani, cu aproximatie.

• instabilitatea relatiilor intime: daca persoana in cauza se implica in relatii de tip dependent pe principii fals productive de tipul “am nevoie de protectia lui, fara el sunt moarta/nu imi gasesc locul fara el” este mai mare probabilitatea de gasi refugiu in binge eating
• autoblamarea excesiva: vina in exces proiectata pe sine in comportamente si atitudini de tipul “stiu ca nu depinde de mine ca nu are succes X, dar eu sunt de vina”

Privire din afara – influente asupra fenomenului

Din punct de vedere social, binge eating-ul, anorexia, bulimia si alte comportamente autodistructive sunt stigmatizate, puse la zid si aspru criticate. Acest lucru se intampla pentru ca, pe de-o parte nu exista implicare, empatie si informare din partea celorlalti si pe de-alta parte pentru ca oamenii au tendinta de a se indeparta de ceea ce ii lezeaza psihic.

1. Stigmatizarea si invinuirea celor ce sufera de binge NU ii ajuta! Atitudini de tipul: “esti nebuna! te distrugi! esti imatura!” nu fac decat sa puna si mai mare presiune psihica pe cel in cauza, sa ii accentueze vina si comportamentul autodistructiv.
2. Verificarea excesiva – de multe ori cei apropiati care inteleg prin ce trece persoana in cauza tind sa il verifice in exces, sa vada ce, cum, cat a mancat. Inca o data nu il ajuta pentru ca ii accentueaza atentia asupra tendintei personale de verificare.

Sufer de binge – ce fac cu mine? Repere

Tu, cea care suferi de binge/mancat in exces, e bine sa faci chiar o lista cu anumite lucruri ce te pot ajuta. Iata un exemplu personal:

• Recunosc ca mananc in exces, recunosc ca ma simt vinovata, DAR nu raman la stadiul acesta pasiv si continui sa ma intreb:
• De ce manac asa fara foame?
• De ce ma simt asa vinovata?
• Ma mai simt eu vinovata si in alte situatii?
• Cat de vinovata ma simt in raport cu gravitatea faptei?
• Ce am eu nevoie ca si om in momentul acesta?
• Imi refuz eu nevoile mele? Exemple de nevoi: prieteni, partener de cuplu, afectiunea mamei, nevoia de a fi ascultat, aprobat, etc.
• Le consider nedemne sau imposibil de implinit?
• De cate ori sunt dispusa sa ma ascult pe mine in relatiile cu oamenii?
• Sunt influentabila?
• Las de la mine, iar daca nu las ma simt vinovata?

Mod de actiune productiv pentru depasirea fenomenului de binge eating

E recomandat sa intreprinzi acest mod de actiune numai dupa ce te-ai intrebat si ai cautat in tine cauzele. E posibil sa nu fi primit inca raspunsurile concrete, insa e important psihologic sa o faci, sa te intrebi, sa clarifici. E primul pas.

In loc de:

• criticism in exces (“vreau sa fie exact asa”) incearca criticism adaptat personal (“imi plac fructele, nu ma slabesc pentru ca mananc prea mult, nu le elimin, le las in alimentatie pentru ca stiu ca, daca le elimin, o sa “fug” ca un pui lipsit de hrana in ele)
• autoblamare severa incearca critica constructiva, directa (“am facut-o, am mancat in exces, iar nu pot… dar daca recunosc, imi asum actul, nu vina, nu exista vina, exista actiuni mai mult sau mai putin productive)
• raportare strict externa (“nu o sa fiu ca ea daca bag in mine”) incearca modelul personal de a fi (“nu trebuie sa fiu DOAR ca ea, pot sa vreau sa fiu asemanatoare cu ea intr-un aspect si cu altcineva in altul, dar le voi solidifica prin incercari si abordari personale, specifice mie”)
• victima nesustinuta (“nu ma intelege nimeni/familia nu ma sustine”) incearca independenta actionala (“nu ii acuz ca nu ma sustin, poate inca nu inteleg, nu sunt deschisi, nu vad dar asta nu ma leaga de esecul meu, eu decid ce fac cu mine”)

Nu am vrut sa scriu aici cauze biologice, nutritionale ale acestui fenomen pentru ca in mai putn de 1% din cazuri ele se aplica.

Cu alte cuvinte oamenii nu mananca pentru ca au ceva “la cap” sau ceva disfunctional la stomac, ci pentru ca suplinesc altceva.

Discuta pe aceasta tema in forum cu slabutele: Binge eating

sursa fotografie: indiantvtoday.com